Dizolv ura in cuvinte insangerate si ganduri fugare..Ma prefac in sunete si evadez din inchisoarea florilor de piatra.Tu ranesti,dispari si apoi zici ca iubesti..Iubire bolnava,sentimente otravite.Minti,din nou..Inima de gheata si suflet de foc..
Inca te mai vad in cioburile sufletului..Le-am lasat tot acolo,unde a inceput totul..Adun cu grija praful amintirilor,si am sa-l arunc candva in mare..Valurile vor distruge si ultima speranta..Voi lasa inima sa pluteasca in deriva..salbatica si ratacita...Undeva,candva..
Zi de zi,odata cu florile si norii de vata,renasc din cenusa propriului trecut..
"Demult candva dulce-mi vorbeai
Ma sarutai apoi muscai ..
Din inima mea ca dintr-un mar ..
Sucul storceai la la la..
Siropul tare te indulcea ..aroma te innebunea.
Fulgerator ma indragosteam
Ametitor sageti primeam.
Durea atunci cand le smulgeam
Zambeam, plangeam, sangeram..
Sageti de sange tot smulgeam..
Cu lacrimi le spalam ..cutite in mine aruncai ..
La spatina te ascundeai
Eu le scoteam, eu ameteam..
Ma netezesti ma zapacesti
Cu vorbe dulci.. cu buze reci
Dar timpul fuge ca un cal
Uite-n stanga vertical..
Cutite si sageti de foc vreau sa ti le-ntorc
Te doare stiu.."
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu