Rascolesc prin mormane de amintiri,ce atarna ca panzele de paianjen intr-o casa parasita.A fost atat de multa liniste aici,in ultimul timp, incat s-a depus praful...La fel cum timpul se asterne peste frumos,peste viata,la fel cum zapada acopera orice firicel de viata...E irespirabil,e murdar,e gri... Din cand in cand cuvintele starnesc linistea...Praful se ridica...si purtata pe aripile cuvintelor incerc sa gasesc ceva uitat demult.Idei aruncate la intamplare,cuvinte ce mor pe buze inainte de a fi rostite,iluzii spulberate,poze,poezii,versuri sau melodii,franturi de fraze,simple silabe sau note muzicale,toate se aglomereaza in mintea mea.La ce bun?!Nu ma ajuta sa gasesc ceea ce caut in disperare.Stai..M-am pierdut in aceasta avalansa de trairi.Praful si lacrimile imi incetoseaza privirea,dar nu renunt!Trebuie sa merg mai departe.Pasesc instinctiv tot inainte,chiar daca pot sa ma ranesc.Si ce daca?!Doar m-a durut de atatea ori..si totusi,inca imi mai simt inima pulsand slab in mii de cioburi.Prin geamurile mari luna imi trimite in ajutor cateva raze palide.Sunt pe cale sa renunt,cand,in ultima clipa imi vad chipul intr-o oglinda prafuita.Dar nu mai eram eu,ci o umbra a celei ce am fost candva..Si atunci am inteles ca am devenit doar un sentiment descompus.Mi-am incheiat cautarea.Nu ma pot regasi.Ecoul tipa..
Yanni-In the mirror
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu