Caleidoscop

A venit,a lovit,a plecat!Stai!Ce s-a intamplat?Ce ai spus?Nu imi vine sa cred!Vad randurile scrise cu bold pe monitor,le citesc cu atentie si totusi nu inteleg nimic.Recitesc de cateva ori.Alerg cuvintele si incerc sa le randuiesc in capul meu,chiar daca sunt perfect aliniate.Si deodata inteleg.Ca si cum as privi printr-un caleidoscop,imi vin in cap amintiri si franturi de fraze.Uite ca acum ai scris ceea ce vroiam sa aud,o fraza completa,ce contine toate cuvintele pe care mi le aruncai intamplator,fara sa iti dai seama ca raneau.Si mai rau de atat,creau iluzii.Sunt o visatoare totusi,si stiai asta!Pe atunci credeam ca asta e tot ce imi doresc,ca asta e ceea ce ma va face fericita.
Ciudat lucru,destainuirea ta nu m-a socat.Si nici nu m-a facut mai fericita.Mi-a adus doar melancolie si regret.Praful anilor s-a asternut demult peste sentimentele mele,peste toate visele pe care mi le facusem la vremea aceea.Acum asta nu mai schimba nimic...Totul fiindca a venit mult prea tarziu..
Curand,foarte curand,vom fi iarasi impreuna pe patul tau,tinandu-ne in brate si vorbind ore in sir,asa cum faceam odinioara.Dar oare va mai fi la fel?
Ia liubliu tebea..